Rareori ne gândim la faptul că mâncăm nu numai cu gura, ci și cu întregul nostru corp, care reacționează instantaneu la șocul de temperatură al alimentelor.
Sistemele tradiționale de medicină susțin de secole că alimentele înghețate slăbesc „focul digestiei”, iar știința modernă începe să găsească dovezi curioase în acest sens, legând temperatura farfuriei de anxietate și calitatea somnului, relatează .
Cercetările din SUA arată că persoanele care au abuzat de băuturi reci în timpul verii erau mai predispuse să se plângă de disconfort abdominal, insomnie și anxietate crescută. Interesant este că efectele au fost mai pronunțate la participanții din Asia, a căror cultură evită în mod istoric frigul în timpul meselor.
Acest lucru face aluzie la o legătură profundă între tradițiile alimentare, fiziologie și starea psihică. Pe de altă parte, cei care au băut mai multe băuturi calde în timpul iernii au raportat o digestie îmbunătățită și o stare de spirit stabilizată.
Căldura pare să acționeze ca un semnal de siguranță pentru sistemul nervos, permițându-i să se relaxeze și să treacă în modul de recuperare. O ceașcă de bulion cald sau de ceai de plante poate fi mai mult decât o simplă masă, ci un fel de ritual terapeutic.
Fiziologia este simplă: organismul își cheltuiește propria energie pentru a încălzi sau răci alimentele primite la o temperatură la care enzimele pot funcționa. Solicitarea regulată de smoothie-uri înghețate sau supe fierbinți reprezintă un stres suplimentar, adesea neobservat, asupra unui sistem care se ocupă deja de mii de sarcini în fiecare secundă.
Există însă și un punct de vedere opus: unii nutriționiști consideră că temperatura alimentelor nu este decisivă, deoarece aceasta se egalizează rapid deja în gură. Cu toate acestea, ei fac o atenționare importantă – în prezența bolilor gastrointestinale, cum ar fi refluxul, temperaturile extreme pot provoca într-adevăr o agravare.
Un organism sănătos se adaptează mai ușor, un organism slăbit se adaptează mai greu. Experimentul cu trecerea la băuturi calde și alimente la temperatura camerei a avut un efect frapant: digestia a devenit calmă și previzibilă.
Nu a fost un leac, ci doar a eliminat un iritant constant. Ascultarea temperaturii este îngrijitoare la nivel tactil.
Puteți alege o supă gazpacho rece, dar nu înghețată, pe timp de caniculă, și un terci de ovăz cald, dar nu scaldant, pe timp de frig. Nu este vorba despre un control fanatic, ci despre găsirea unei medii aurii confortabile care se schimbă în funcție de anotimp, de starea dumneavoastră și chiar de momentul zilei.
Temperatura unui aliment este mesajul său ascuns, non-verbal, către corpul dumneavoastră. Frigul poate fi revigorant și răcoritor, dar poate fi și stresant.
Cald poate fi încălzitor și reconfortant, dar uneori și escaldant. A învăța să citești și să trimiți „semnalele de temperatură” corecte este cel mai bun mod de a mânca conștient, în care mâncarea devine un instrument de reglare a stării tale de bine.
Citește și
- De ce avem nevoie de cicluri sezoniere în nutriție: de ce aceeași dietă iarna și vara nu funcționează
- Ce se întâmplă dacă faceți cumpărături pe stomacul plin: economisiți bani și calorii din motive evidente