Obișnuiți să atribuiți starea dvs. faptului că sunteți ocupat și stresat la locul de muncă, dar corpul dvs. poate trimite semnale care nu se potrivesc cu un simplu „sunt obosit”.
Acesta vorbește limbajul inflamațiilor, al hormonilor și al căderilor nervoase, și este un limbaj care merită învățat, relatează .
Stresul a încetat de mult să mai fie o reacție de moment la o amenințare, devenind zgomotul de fond al vieții. Problema este că organismul nu face distincție între un termen limită și o întâlnire cu un tigru cu dinți de sabie, declanșând aceleași mecanisme străvechi de supraviețuire cu o consecvență de invidiat.
Pixabay
Prima surpriză este pielea. Erupțiile persistente, rozaceea bruscă sau o exacerbare a psoriazisului își au adesea rădăcinile în niveluri crescute de cortizol. Acest hormon afectează răspunsul imunitar, făcând pielea mai vulnerabilă și mai inflamată fără niciun motiv extern aparent.
Greața ușoară constantă sau disconfortul abdominal, pe care medicul de familie le trece drept „sindromul colonului iritabil”, sunt, de asemenea, însoțitoare frecvente ale tensiunii cronice. Creierul și intestinul sunt conectate direct prin nervul vag, formând o axă care reacționează acut la stările emoționale.
Uitarea ciudată și ceața cerebrală nu sunt debutul demenței timpurii, ci o consecință probabilă a efectelor stresului asupra hipocampusului, zona creierului responsabilă de memorie. Nivelurile ridicate prelungite de cortizol îi afectează literalmente funcția, împiedicându-l să se concentreze și să formeze noi amintiri.
Durerea de dinți fără carii vizibile este un alt semn revelator neobservat. Bruxismul nocturn, sau scrâșnitul dinților, este o manifestare fizică directă a stresului neprocesat pe care îl ducem la culcare. Nu numai dinții noștri suferă de pe urma acestuia, ci și articulația temporo-mandibulară.
Experții în psihosomatică recomandă să nu luptăm împotriva stresului, ci să observăm manifestările sale corporale. O simplă scanare corporală în momentul stresului ajută: unde este acum disconfortul? În maxilarul încleștat, în umerii ridicați, în stomacul comprimat? Acesta este deja primul pas către mindfulness.
Cele mai simple practici de respirație, precum expirația prelungită, acționează ca un comutator pentru sistemul nervos simpatic, semnalând corpului să fie în siguranță. Nu aveți nevoie de ore întregi de meditație – doar cinci minute pe zi pentru a nu mai fi ostatici ai propriilor reacții.
Stresul nu este dușmanul, este doar o parte a vieții. Dar atunci când devine fundalul său constant, corpul începe să țipe în limbajul simptomelor. Ascultați acest strigăt înainte să devină ceva serios și oferiți-vă ceea ce aveți cu adevărat nevoie – nu o pastilă, ci o pauză.
Citește și
- Cum să dormi pentru a dormi suficient: sfaturi paradoxale de la un somnolog
- De ce ai nevoie de antrenament de forță chiar dacă nu vrei să devii un „sportiv”: beneficii ascunse despre care sălile de sport nu îți spun